In cautarea identitatii: Istoria neamului romanesc din Basarabia povestita pentru elevi, de: Nicolae Dabija

Ajutorul careia populatia de toate varstele a Basarabiei descoperea; mirata; ca istoria noastra nu incepe cu anul 1812; ci e straveche. In 1988 radioul chisinauian inaugureaza emisiunea pentru copii "Din tata in fiu"; pe care am sustinut-o mai multi ani la rand (redactor -Valentina Romanciuc; regizor - Nina Bucataru). Din aprilie 1989 si pana in aprilie 1993; timp de patru ani de zile revista pentru elevi "Noi" a gazduit rubrica "Din tata-n fiu. Capitole din istoria Moldovei" pe paginile din interior; tiparite in asa fel incat cele patru file sa poata fi decupate si adunate intr-o culegere aparte. Astfel; aproape in fiecare scoala; biblioteca; clasa in anii debutului Miscarii de Eliberare Nationala era prezenta acea cartulie de istorie a romanilor. Istoricii au venit mai apoi. Ca si cartile de dincolo de Prut. Dar; ierte-ni-se nemodestia de a aminti aceste lucruri; primele file din care cititorii au putut descoperi istoria nedecupata si nemasluita a romanilor basarabeni au fost cele din aceasta revista pentru copii; difuzata intr-un tiraj de aproape 60 de mii de exemplare (gratie si curajului; dar si insistentelor redactorului-sef Valeriu Turea). Din acele secvente; din acel efort de culturalizare la capitolul istorie a basarabenilor; a aparut aceasta lucrare. Cine suntem noi? Cine ne-au fost stramosii? De unde venim? incotro ne indreptam? Care ne sunt radacinile? Au mai trait oameni pe aceste pamanturi si pana la noi? Cine au fost ei? Ce evenimente s-au intamplat pe aceste locuri cu secole in urma? - iata cateva dintre intrebarile la care incearca sa raspunda istoria. Un om care cunoaste istoria universului; istoria lumii; dar nu-si cunoaste istoria Patriei; nu cred ca poate fi considerat un om cult. A cunoaste istoria inseamna a ne cunoaste stramosii; precursorii. A cunoaste istoria inseamna a ne cunoaste pe noi insine. Ce este istoria? Ea este tot ce ne inconjoara. Ziua de azi face si ea parte din istorie. Ca si faptele cu care o insemnam intru a se tine minte. Sa cercetam atent ciobul de lut ars; gasit in aratura dupa ploaie -cu vasul; din care facuse parte; unul dintre stramosii nostri si-a potolit setea; sa ne aplecam asupra valurilor de pamant acoperite cu iarba ale vechilor gradisti - pe meterezele acestora predecesorii nostri si-au aparat libertatea lor si a semenilor lor; un varf ruginit de sageata gasita in pulbere poate dintr-o data sa-ti vorbeasca mai mult decat un intreg capitol din manual - e si el un fragment de istorie; o fila arsa de carte straveche poate fi unica marturie care ne-a ramas de la o intreaga generatie disparuta intr-un parjol. Din cele mai vechi timpuri omul a locuit aceste meleaguri. Pamanturile manoase; ocrotite de munti si dealuri; la poalele carora susura apele limpezi ale raurilor; marea cea mare cu drum de corabii; padurile fara sfarsit in care se afla cu prisosinta vanat si lemn pentru locuinte; pasunile trebuincioase inmultirii turmelor; tarinile grase; despre care se zice ca; daca infigi dimineata o nuia; pana seara aceasta sloboade muguri; iernile blanzi si verile fara arsita - i-au facut pe cei care s-au legat de aceste locuri sa le indrageasca; sa nu caute alte tinuturi mai darnice si sa le apere de "calatorii" prin istorie care s-au intamplat sa le jinduiasca de-a lungul vremurilor. Acestia s-au numit stramosii nostri. Cine au fost ei? Care le-a fost modul de viata? Credinta? Obiceiurile? Ce limba au vorbit? Cu cine au prietenii? Cu cine si-au incrucisat sabiile? Zeci de intrebari rasar in minte. La care; tinand cont de negura de ani care s-a cernut intre timp; ne vine tot mai greu sa raspundem. Totusi; pamantul; cronicile vechi; traitorii de pana la noi au pastrat din generatie in generatie marturii. Urme de cetati; valuri de pamant; inscriptii diverse; dovezi scrise; toate acestea studiate cu atentie ne ajuta sa putem reconstitui acea portiune din timpul de pana la noi numita istorie. Mihail Kogalniceanu mentiona: "Istoria trebuie sa fie; si a fost totdeauna carte de capetenie a popoarelor". Sa punem la loc de cinste cartea de istorie a neamului nostru. Numai respectandu-ne istoria; aceasta; la randu-i; ne va respecta. Nu vom putea intelege niciodata suficient de bine prezentul; nu vom intui destul de bine cursele pe care ni le plaseaza viitorul; daca nu vom cunoaste enigma inceputurilor; care e cea mai aproape de misterul creatiei dintai. Daca vrem sa stim unde dorim sa ajungem; nu trebuie sa uitam prin ce-am trecut; de unde am pornit. Incepand cu anul 1940; istoria romanilor basarabeni a fost; din pacate; decupata; trucata; falsificata; scoasa din scoli; institutii de invatamant si inlocuita cu istoria URSS; care nu era decat istoria Federatiei Ruse. Astfel cele cateva generatii de dupa razboi cunosteau bine istoria tarii de la Rasarit si deloc - istoria Patriei lor. Ideea acestei carti - o istorie a romanilor basarabeni - repovestita pentru elevi si nu numai; tine de anul 1987; cand impreuna cu ilustrul pedagog Aurelian Silvestru am alcatuit manualul de istorie "Daciada" (aparut in 1991); Republica Moldova fiind o vreme unicul stat din lume unde istoria se studia; o data cu Abecedarul; din clasa intai. Asta -si pentru a recupera timpul pierdut. O data cu elevii din clasa intai studiau istoria Neamului si parintii acestora. In anii urmatori manualele "Daciada" le-au avut si elevii claselor a II-a; a III-a si a.IV-a; precum si cei ai claselor alolingve din Basarabia; Ministerul invatamantului traducandu-le si in ruseste. Incepand cu 1987 si pana catre 1990; televiziunea de la Chisinau mi-a oferit; generoasa; spatiu pentru emisiunea "Istoria Moldovei" (redactor - Zinaida Romandas; regizor - Anastasia Cojocaru) Nicolae Dabija este poetul cu cea mai mare popularitate in Basarabia si unul dintre cei mai cititi publicisti din Europa. Opera acestui poet circula in peste douazeci de limbi. Revista "Literatura si arta"; a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; al carei "arhitect" este inca din anul 1986; i-a adus poetului Dabija o binemeritata reputatie. Tirajul ei a atins cifra de 260 000 de exemplare. Este o performanta ce imi aminteste de tirajul revistelor "Post Dispatch"; "Herald" si "New York World"; editate candva de celebrul gazetar american Joseph Pulitzer. Ziarul francez "Le Figaro"; prin articolul semnat de Victor Lupan; a mentionat acest tiraj; cu adaugirea ca "Literatura si arta" a jucat in Revolutia de renastere nationala a Basarabiei acelasi rol pe care l-a avut "Televiziunea Romana"; in cadrul revolutiei din 1989. Cat priveste aprecierea cititorilor fata de aceasta revista; o scrisoare din partea unei cititoare din Chisinau; Paulina C. Pogor; spune destul: "Nu stiu daca o sa mai ajung pana la primavara; dar as dori sa mor cu "Literatura si arta" pe piept... Astept ziua de joi; cape o sarbatoare". (L.A.; joi octombrie 1998; p.l).

Caracteristici

Titlu:

In cautarea identitatii: Istoria neamului romanesc din...

Autor:

Nicolae Dabija

Editura:

Litera International

Colectia:

Categoria cartii:

Literatura romana

Tradus de:

An aparitie:

2004

Numar pagini:

488

Format:

119X183