A dulmecari. Jurnal din Groape 2015-2018 O carte de o frumusete dizolvanta.
Nu doar pentru adancimea ei umana si nu numai pentru finetea ei literara (si culturala), ci pentru ca aceste doua se intalnesc natural. – Cosmin Ciotlos Am citit Adulmecari de cateva ori cu aceeasi bucurie.
Paradoxul lecturii: sa te bucure privelistea ranilor vii, deschise. Adica sangele, cu care ne platim trecerea prin toate vamile.
Si ale hartiei. Bravo!
Multumesc. – Marilena Rotaru Imi pare rau, dar Jurnalul acesta este o carte splendida.
– Alex. Stefanescu Am citit trei sferturi pe nerasuflate.
Ultimele 70-80 de pagini le-am dramuit ca un sinistrat resursele de apa. – Cristina Andrei
