Calatoria sau mai precis incursiunea propusa este mapata explicit si fertil. Ea pleaca de la chestionarea critica a perceptiei spatiale si revizitarea calitatilor spatiului.
Pentru a condensa vastitatea relatiilor imaginare, imaginate si percepute (de oricare din noi) intre arhitectura si frica, autoarea construieste cateva borne: loc, frica-fobii, cotidianul si fobiile sale – corespunzand capitolelor din carte. Fiecare din aceste borne au, la randu-le, notari semnificative menite sa lamureasca, sa textureze, sa nuanteze si cand este cazul sa distinga.
(…) Fobiile majore – claustrofobia, acrofobia si agorafobia sunt reinterpretate intr-o cheie de lectura arhitecturala unde relatia stimul si interactiune cu mediul inconjurator sunt privite specializat prin perceptia spatiului. Creatorul de spatiu – fiind sensibilizat la aceste aspecte – este inzestrat cu o partitura in plus, interpretarea tinand evident de registru personal.
Francoise Pamfil
