… fiecare popor are, lasata de Dumnezeu, o fata proprie, un chip al lui de a vedea lumea si de a-l rasfrange pentru altii.
Fiecare isi face o idee despre lume si despre om, in functie de dimensiunea in care i se proiecteaza lui insusi existenta.(…) Pe planul spiritual, tot ce exista are un profil absolut: o efigie imperiala; sau nu este. Altfel zis, daca noi existam intr-adevar nu numai ca o colectivitate biologica, dar si ca o fiinta spirituala, nu se poate sa nu avem o fata a noastra proprie, un chip neasemanat de a rasfrange lumea aceasta a lui Dumnezeu la care sa voim sa reducem pe toate celelalte, care chip ne este, oarecum, justificarea existentei noastre deosebite pe lume, in marea cea mare a fapturilor lui Dumnezeu.
– Mircea Vulcanescu