Generice anterioare („critica genetica”, „genetica textului”) luau in calcul (meta)istoria manuscriselor si priveau textul ca obiect de negociere cu autorul-ca-scriptor. In genetica literara eu includ insa spatiul dintre autorul-ca-fiinta-in-lume si textul ca obiect de negociere cu cenzura, in principal culturala, pe care o numesc „Numele-Autorului”.
