Geopolitica

Aceasta editie este, in primul rand, revizuita si actualizata, cum suna o formula consacrata, si era firesc sa procedez asa, insa, intrucat s-au scurs aproape 10 ani de la cea precedenta si in acest interval de timp au intervenit multe schimbari si au aparut chiar aspecte noi, s-a impus si tratarea acestora. Avand in vedere ca efectivul demografic este din ce in ce mai mult considerat un atuu geopolitic, am constatat o crestere substantiala a acestuia in randul economiilor emergente, care si asa aveau o populatie mare, precum China, India, Indonezia, Brazilia, Pakistan, Nigeria, Bangladesh s.a.
Cea mai semnificativa modificare a constituit-o inversarea pozitiei primelor doua cele mai populate tari ale lumii, China, care a detinut recordul inca din Antichitate, fiind depasita in iulie 2023, de India, care pe zi ce trece isi adauga noi atuuri de mare putere. Intr-un asemenea context se impunea si definirea conceptului de putere globala, respectiv acea putere care are capacitatea de a influenta evenimentelor in mod deosebit ori Isi exercita puterea la scara mare, globala.
De asemenea, a devenit necesara definirea entropiei geopolitice, moment/perioada de instabilitate a sistemului regional sau mondial gratie unei multi-tudini de factori. In acelasi timp, s-a impus tratarea unor subiecte de mare rele-vanta, manifestate indeosebi in ultima vreme pe plan mondial precum: • razboiul hibrid, respectiv confruntari asimetrice in care nu mai este clara distinctia intre soldati si civili si intre violenta organizata, teroare, crime si razboi, exemplificat concret cu razboaiele Rusia – Ucraina si Israel – Hamas + Hezbollah; • aspecte geopolitice ale crizelor economice, exemplificate prin criza din anii 2008-2012 pe fondul dezechilibrelor mondiale si a necesitatilor de ajustare care ar trebui sa rezulte din acestea; • schimbarile de paradigma ale structurilor euro-atlantice, cumodificari nu de putine ori, substantiale de-a lungul timpului si problemele generate in ultima vreme; de asemenea, este analizat locul Romaniei in acestea, daca este pilon sau numai un pion; • abordarea unor posibile realitati geopolitice in perspectiva anului 2040, asadar eventuale evolutii geopolitice pe „marea tabla de sah”, cu accent pe UE (cum poate fi acoperit „Brexitul”) si NATO (un bloc regional mai mobil); de ase-menea este pus in discutie ce model functional se prefi-gureaza pe planeta: statal (tripolar, pentapolar sau cu si mai multi actori), mixt (cateva mari puteri si unele blocuri regionale precum UE si USMCA, fost NAFTA) sau chiar nonpolar, din cauza numarului prea mare de actori; • nu a fost uitat cel mai mare proiect economic (dar si cu alte conotatii) al sec.
XXI, Noul Drum al Matasii (One Belt, One Road), lansat de China in 2017, cunoscut si drept Centura Economica a Drumului Matasii (Silk Road, Economic Belt), de o anvergura iesita din comun, ingloband trei continente (Asia, Africa si Europa) si nu mai putin de 65 de tari, si avand implicatii geopolitice majore. Pastrez caldele mele multumiri aduse, in editia precedenta, prietenilor din „Clubul de la A.S.E.” si, in plus, le adaug pe cele pentru minunata masteranda Alexandra Bostenaru, de al carei sprijin moral si logistic m-am bucurat.
In final, apare aceeasi intrebare din Prefata la lucrarea precedenta: „In ce lume ne este dat sa traim la acest inceput de mileniu III?” O lume mai bulversanta decat oricand! Dar, spre ce fel de viitor ne este harazit sa ne indreptam?
Greu de raspuns… -Silviu Negut