Gramatica limbii germane

Aceasta gramatica vine ca o urmare fireasca a predecesoarei sale, destinata elevilor de gimnaziu si publicata initial in 1998 in colectia Le Robert & Nathan. Autorul isi propune sa expuna problematicile limbii germane in stransa corelatie cu logica lor interna, cautand sa scoata in evidenta legatura dintre analiza acestora si cunostintele deja dobandite de catre elevi sau studenti.
Cu alte cuvinte, procesul de invatare si de familiarizare cu gramatica limbii germane are ca punct de plecare gramatica limbii lor natale, dar si pe cea a limbii engleze. Lucrarea are la baza rezultatele unei jumatati de secol de cercetare lingvistica.
Astfel, grupele sintactice, de exemplu, sunt mostenitoarele conceptelor mentionate initial de J. Fourquet, cu exceptia notabila a grupului verbal.
Dam grupului verbal sensul cu care acesta este folosit de catre profesorii de gimnaziu si care este apropiat de rema lui J. M.
Zemb, a carui teorie a negatiei o folosim, de asemenea. Am preluat, de altfel, si teoria acestuia privind conceptul de mutanti, precum si clasificarea cuvintelor cu statut oscilant de tipul adverbelor-adjective (exemplu: care este natura cuvintelor din expresii de genul: minciuni sfruntate, oameni respectabili, vot util).
Capitolul consacrat sintaxei a fost redus la minimum. Consideram ca principiile de baza sunt suficiente pentru o intelegere a logicii sistemului gramatical.
Teoria nu ingreuneaza intelegerea sau memorarea acestuia, ci da o coerenta indispensabila acestor procese: nu asimilam in mod corect decat ceea ce am inteles mai intai. Astfel, nu am folosit neologisme, ci ne-am straduit sa folosim sensul de baza al cuvintelor.
De exemplu, direct si indirect inseamna: construit cu sau fara prepozitie. Conform principiilor dupa care este editata aceasta colectie, prezenta gramatica are doua parti complementare.
Prima contine notiuni gramaticale de baza, fiind constituita din trei subparti: grupul substantival, grupul verbal si fraza. A doua parte este un dictionar gramatical cu cei mai importanti termeni.
Consultarea simultana a celor doua parti ale lucrarii este facilitata de catre un index situat la sfarsitul volumului. Un grupaj de exercitii de o dificultate variabila ii permit cititorului verificarea cunostintelor teoretice, prin punerea lor in practica.
Datorita faptului ca volumul cuprinde si cheia exercitiilor, procesul de invatare este autonom, iar studentul isi poate organiza procesul de invatare in ritmul propriu. Aceasta carte a beneficiat de concursul a numerosi colaboratori benevoli, carora le multumesc.
Multumiri speciale merg catre H. Boursicault, pentru relectura minutioasa a textului in franceza*, precum si catre Uwe Bennert, pentru atentia acordata textului in germana.
– Francois Muller