Opera de arta nu inceteaza sa atraga – ca o lanterna fluturii de noapte – specialisti din cele mai diverse domenii. Matematicieni si lingvisti, sociologi si ciberneticieni, filozofi si etnografi, psihologi si pedagogi incearca sa abordeze opera de arta cu mijloace proprii, in speranta ca vor patrunde misterul ce o invaluie.
Realitatea este ca specificul estetic al operei, drept cea mai complexa relatie dintre om si mediul natural, tehnic, social, in masura in care angajeaza cvasitotal constientul si inconstientul individului, fascineaza si reprezinta, ca insasi realitatea, un infinit teren de aplicare a celor mai diverse discipline si teorii. Sub avalansa lor, estetica incearca cu greu sa-si mentina specificul, pentru a nu deveni un simplu cimp de bataie.
