La intrebarea „de ce exista fiinta si nu mai degraba nimicul?”, Occidentul a putut, pentru prima data, ca odata cu Platon sa raspunda, bizuindu-se pe „cea de-a doua navigare”: fiindca fiinta este un bine; si, in general, lucrurile exista fiindca reprezinta ceva pozitiv, fiindca sunt asa cum este bine sa fie. Pozitivul, ordinea si Binele sunt temeiul fiintei.
