M-am nascut intr-o zi de marti a unui decembrie de demult. Martea e o zi perfecta Pentru a te naste – Dovada sunt eu… Asadar, Marti e, in primul rand, despre mine.
Apoi, despre oricine se regaseste in versurile mele. Prima iubire a fost… scrisul (poezie si nu numai).
(Cititul a fost si a ramas o permanenta). A doua – teatrul.
A treia – artele plastice. A patra – cantecele pentru copii.
Le-am abandonat, pe rand, pe fiecare, in favoarea urmatoarei. Acum, m-am reintors la prima iubire.
Trebuia. Aveam nevoie sa fac asta.
Ca sa ma regasesc pe mine, cea adevarata, printre atatea reinventari. Si nu, n-am de gand sa mai renunt la celelalte, dar voi incerca sa gasesc un echilibru intre ele.
Pentru ca toate, la un loc, alcatuiesc perfect un tot imperfect.
