Cu inima si cu toata faptura sa indumnezeita, Sfantul Efrem a sorbit si soarbe suspinurile noastre si isi face trup din toate suferintele si lacrimile, din toate neputintele, bolirile si sfasierile noastre launtrice. Aceasta e natura cea noua a trupului sau duhovnicesc – dragostea cea pentru noi, dragostea care ne uneste pe toti si ne face sa nu mai fim fragmentati, risipiti, dezbinati.
El soarbe toata revarsarea pacatelor, a uraciunilor si a suferintelor noastre si, facandu-le trup al sau, se aduce pe sine inaintea lui Dumnezeu, Care este intru el prin impartasirea firii. Si astfel, pacatele noastre sunt iertate, bolile sunt vindecate, suspinul se preface in suras, iar lacrima, in nadejde si zambet.
Minunata si iarasi minunata mistuire a pacatelor si a mortii dintru noi! Uimitoare iconomie si bunatate dumnezeiasca savarsita pentru om !
Iti multumim, Doamne, pentru negraita Ta smerenie si dragoste pe care ni le descoperi prin Sfantul Efrem cel Nou si prin toti Sfintii Tai!