Originalitatea acestor piese este data de aparenta improvizatorica a desfasurarii lor si de capacitatea de a contura cu o naturalete deosebita experientele unui copil, pe care compozitorul il considera o fiinta miraculoasa ce abordeaza lucrurile in profunzime. Acest ciclu de piese a aparut in 1839, dupa ce, cu un an in urma, Schumann ii marturisea intr-o scrisoare Clarei, aflata la Viena, ca a compune aceasta opera „a fost ca un ecou al cuvintelor pe care mi le-ai scris tu candva: ca tie ti se pare deseori ca eu sunt ca un copil!
– pe scurt, a fost exact ca in perioada de glorie cand eram tanar si am compus vreo treizeci de piese mici si amuzante din care am selectat douasprezece pe care le-am intitulat Scene din copilarie.”
