Singuratatea pietrelor

Singuratatea pietrelor - Flavius Lucacel - LIMES
Detalii:
Singuratatea pietrelor/ The loneliness of stones – Flavius Lucacel Piesa este povestea schitata a unui copil autist care, cu micile sale puteri „incearca” sa-si tina parintii impreuna si linga el. Citi parinti realizeaza drama prin…

20

LEI
In Stoc
Anul aparitiei:
2016
ISBN:
9786067990171
Recenzii
5/5

Recenzia noastra

„Singuratatea pietrelor” scris de Flavius Lucacel este o carte care te lovește direct în suflet, te face să reflectezi la cele mai profunde teme ale vieții. M-a impresionat modul sincer în care autorul a ales să povestească despre un copil special, care, în ciuda autistului de care suferă, încearcă cu toate puterile sale mici să țină familia unită. E o ieșire din tiparele obișnuite, un război personal în care iubirea și disperarea se întrepătrund, iar cititorul devine martor la o luptă unică, plină de sensibilitate. Ce mi-a plăcut foarte mult e modul în care autorul pune accent pe drama pe care o trăiesc toți copiii ai cărorilor părinți decid să se despartă. E o întrebare simplă, dar atât de profundă: „Câți părinți își dau seama de suferința copilului lor în astfel de momente?”. Cartea ne face să ne punem întrebări despre importanța unității și despre cât de fragilă e fericirea unei familii. Întregul text e impregnat de o poetică subtilă, care ne amintește că, indiferent de greutățile vieții, frumusețea și speranța trebuie să fie acolo, ca un semn de rezistență și continuitate. Mi-a plăcut, de asemenea, cum Flavius Lucacel ne face să simțim precum niște martori la evoluția acestor povești de viață, singurătatea fiecăruia. La final, citind paginile, am avut un sentiment de neliniște. Personajul principal, copilul acela mic și nevinovat, nu mai apărea în scena finală, ceea ce m-a făcut să mă întreb: „Unde e copilul acela?” A fost o răsturnare emoțională care te face să te gândești la faptul că poate, de cele mai multe ori, cei mici își păstrează tăcerea, chiar dacă pătimește în tăcere. Cartea asta e ca o oglindă a realității pe care mulți o evităm, dar care trebuie spusă: singurătatea, chiar și în mulțime, rămâne una dintre cele mai dureroase și inevitabile experiențe ale vieții. Flavius Lucacel ne invită să privim dincolo de aparențe și să înțelegem empatic suferința celui din jur, mai ales a celor care, deși par slabi, luptă în liniște pentru cei dragi. O lectură care te provoacă, te emoționează și te face să apreciezi frumusețea și fragilitatea fiecărei clipe din viață.

Singuratatea pietrelor
de

Descriere

Singuratatea pietrelor/ The loneliness of stones – Flavius Lucacel Piesa este povestea schitata a unui copil autist care, cu micile sale puteri „incearca” sa-si tina parintii impreuna si linga el. Citi parinti realizeaza drama prin care trece orice copil in clipa in care parintii hotarasc sa se desparta?
Indiferent de greutati, parintii care au copii ar trebui sa ramina impreuna! Este una dintre concluziile piesei (cea poetica).
Viata aduce cu sine atitea necazuri si obstacole ce nu pot fi depasite, incit omul nici nu mai are timp sa vada si partile ei frumoase. Dar Frumosul ramine ca un garant pentru zilele triste ce pot urma (concluzia filozofica).
Cind am ajuns la final, am fost oarecum intrigata. Acel copil care a fost mereu centrul piesei si al universului parintilor sai… nu aparea in „Scena finala”.
Am vrut sa-l intreb pe Flavius Lucacel: „Dar unde e copilul?” Mi s-a strins inima si, pur si simplu, m-am temut sa o fac (concluzia realista). Exista ceva comun intre copilul din piesa, Flavius Lucacel si noi: SINGURATATEA.
Oricit de multi am fi, sintem de fapt, in momentele esentiale ale vietii, singuri! – Ioana Sasu-Bolba Lucrare bilingva, romana- engleza

Singuratatea pietrelor
de

Ar putea să îți placă și…

Exit mobile version