Asa cum incerc sa argumentez in aceasta carte, sintagma „teorie literara” poate sa primeasca cel putin trei intelesuri. Primul dintre ele ar fi acela metodologic si ar reprezenta, pe de-o parte, problematizarea cadrelor generale si a punctelor de interes ale discutiei despre fenomenul literar, iar pe de alta parte o definire a instrumentelor necesare studiului textelor literare.
Cel de-al doilea sens, cel speculativ, ar reprezenta o definire circumstantiala a „literarului”, utilizata ca baza pentru o interpretare a textului, iar cel de-al treilea este acela epistemologic sau metateoretic, interesat de problematizarea continua a naturii cunoasterii fenomenului literar. Demersul meu din paginile acestui volum se raporteaza in primul rand la sensul metodologic al sintagmei, intentia primara fiind aceea de a reface o discutie asupra punctelor generale de interes ale studiului literaturii si de a clarifica cateva probleme legate de instrumentele, limbajul si utilitatea analizei textelor literare.
