Poezia lui Valentin Busuioc, bogata in recunoasteri venite de la cititori si critici, s-a definit intotdeauna ca un mod vizionar, dar cu moderatie, de a aborda lirismul. Excesul de metafore si scenariile mirobolante nu-l caracterizeaza pe poet, nici pe prozator, caci Valentin Busuioc scrie cu abilitate si proza.
Un mod rezervat de a aborda poezia, o forta continuta de un lexic simplu si un echilibru in expresivitate, iata ce poate gasi cititorul si in acest volum pe care l-as numi, tot fara a exagera, cel mai bun din cate a semnat autorul. – Horia Garbea ALBASTRU adevarat iti spun si cei satui flamanzesc poate mai mult decat tine ca nu ai o bucata de paine pe care sa o ascunzi in gura unui caine flamand si cei ce cauta adevarul spun minciuni poate mai mari decat stelele sub care viseaza si cei insetati sufera ca nu mai pot prelinge o lacrima pe obrajii sfintilor din icoane adevarat iti spun cand va muri ultimul poet se va vedea ca cerul era albastru de la cerneala de scris
