Deloc spectaculoasa, in afara victoriei de la Zarnesti, impotriva imperialilor (1690), lunga domnie a lui Constantin Brancoveanu, a avut totusi, o importanta extraordinara, asigurand prin continuitatea si supletea politicii sale, pastrarea nestirbita a fruntariilor tarii si a fiintei noastre nationale, intre cele trei mari imperii hraparete. Scrierile lui N.
Iorga despre viata si faptele voievodului, precum si documentele referitoare la domnia si sfarsitul lui, scot cu prisosinta in evidenta acest fapt, deschizand perspective nebanuite catre proiectele sale cu adevarat marete. I.
Oprisan
