Sceptic, solipsist, platonist, realist, logicist, anti-realist, formalist, intuitionist, constructivist etc., etc…. Wittgenstein a neglijat toate aceste etichete, curente, orientari, vizand deschis neajunsurile tuturora, reliefand punctele lor labe, fara sa adere explicit la vreuna din ele, caci nu in astfel de optiuni consta filosofia autentica, libera, creatoare.
Atunci cum sa-i spunem filosofiei sale? Nici logicista, nici formalista, nici holista?
Poate fi o filosofie nici realista-nici antirealista? Daca logica elementara ne spune ca nu, filofia ne spune ca DA!
Dar cum sa numim o astfel de filosofie? Pur si simplu, wittgensteiniana!
Wittgenstein descopera si demasca supozitii si situatii filosice non-necesare, ipotetice, false, gasindu-si propriul drum bantuit de puterea absurdului. Pe timp de razboi asumandu-si o cunoastere nesatisfacuta, iar pe timp de pace, inconsistenta jocurilor de limbaj.
Un filosof antidogmatic, necanonic, inclasificabil. Wittgenstein !
-Iulian Grigoriu
