Cercul Salbatic

De unde puzderia de fluturi la intrarea pe insula calugarului? Diana sovai: si daca intra cu tupeu pe acest no man’s land si va fi iarasi gonita?
Oricum calugarul nu se zarea nicaieri. Aerul matinal era revigorant, iarba – deasa, ca pletele Afroditei, nascute din apele marii, iar desisul padurii – tentant; toate laolalta o indemnau sa faca abstractie de interdictia calugarului si sa calce stramb.
Trase adanc aer in piept si – uitandu-se la apele involburate ale fluviului – pasi pe terenul interzis. Era distrata, iremediabil distrata; daca ar fi fost mai atenta, daca si-ar fi ciulit urechile, s-ar fi oprit la timp.
Fluturii erau viu colorati. Si mestecenii, si stejarii.
Totul o atragea, o ademenea, vrajind-o si punandu-i un fel de ceata pe ochii de un albastru imperial. Merse pana la capatul promontoriului; arborii, o buna parte din acestia, curgeau parca din apele de un gri intens, murdar.
– Aura Christi Aura Christi poseda numeroase virtuti. Forta compozitiei pe multe planuri.
Impactul personal intre lecturi bogate si o viguroasa inventivitate. Mijloace suple de caracterizare.
O stilistica adaptata nevoilor expresive. – Ion Ianosi Avem in fata o artista bogata in imaginatie, libera si stapana pe propria-i arta, o surprinzatoare mistica moderna pe care o salut din Madrid.
– Hector Briosos O mistica de halou dostoievskian domina obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul salbatic . (…) Se vorbeste mult despre moarte in acest roman.
Existenta insasi e parcursa sub semnul acesteia. – Constantin Cublesan