Giacomo Casanova

Conversatia pe care Casanova insusi o are, la un moment dat, cu titanul literaturii germane Johann Wolfgang von Goethe este deosebit de edificatoare in acest sens: „- O, Casanova! Pai tu esti celebru!… – Cunosti traducerea „Iliadei” in italiana, pe care am facut-o eu?
Intreaba Casanova, prin de nadejde. Goethe zambi.
– Iliada? Nu.
Noi te cunoastem drept barbatul care a innebunit mai multe femei decat Ludovic al XV-lea. Goethe facu un gest (obscen) cu degetul.
Intreaga asistenta izbucni in ras”. Chiar daca si-a dobandit nemurirea prin abilitatea sa unica de a se apropia de sufletul feminin, de asa maniera incat oricine, indiferent de timp, si-ar fi dorit sa-i deprinda „Reteta Magica” spre „a merge la sigur” in arta seducerii femeilor frumoase, in realitate, acest talent i-a fost adesea o povara care nu i-a umplut un dureros gol sufletesc: a vrut, pur si simplu, sa fie iubit pentru ceea ce era el ca om si ca suflet.
Giacomo Casanova, intre multe altele, a stiut sa fie si un erudit. Lui i se datoreaza aparitia jocului de Loto, iar cu aproape un secol inaintea lui Jules Verne a reusit sa anticipeze science fiction-ul in deja celebra sa lucrare Icosameron.
Opera sa este, de altfel, o combinatie fascinanta de magie, filosofie, romantism, spionaj, afaceri, diplomatie, istorie si sociologie, autorul fiind convins de faptul ca „Stiinta inseamna Putere”, prin urmare „Este important sa iubesti ca sa cunosti si sa cunosti ca sa traiesti.”