Istorii antisovietice

In linii mari, fiecare dintre imperii – fostul Imperiu Rus sau cel Sovietic, la fel ca si actuala formatiune „democratica”, – se continua reciproc. Imperiul a fost infiintat initial din contul teritoriilor straine si al populatiei cotropite.
Chiar si procesul ca atare era asemanator – sunt introduse trupele sub orice pretext, de exemplu, in anul 1783 Crimeea a fost cucerita astfel: din cauza supararii pentru stramtorarea negustorilor, iar ulterior era inventata povestea justificarii – despre faptul ca acest teritoriu era de cand lumea rusesc, apoi incepea asimilarea sau deportarea populatiei, locuitorii ramasi pe loc isi pierdeau cu timpul identitatea etnica si limba, transformandu-se intr-un fel de accesoriu al imperiului, desemnat cu adjectivul „rus”. Nu conteaza cine a domnit in Moscovia, viitoarea tara cu denumirea greceasca „Rusia”, Rurikizii sau Godunovii, Cei sapte boieri sau Romanovii – scopul era acelasi: „adunarea pamanturilor rusesti”, iar cuvantul „rusesti” nu indica un etnonim, ci doar faptul de a-i apartine ocupantului.
Abia acum savantii recunosc cuvantul „rus” drept etnonim, dar asta oricum pare la fel de stupid ca si in cazul in care polinezienii, locuitorii din Noua Zeelanda a secolului al XVIII-lea ar fi fost numiti „britanici” in calitatea lor de locuitori ai unor colonii ale Marii Britanii. – Oleg Panfilov