Spatiul in romanul anglo-saxon contemporan

Spatiul in romanul anglo-saxon contemporan: Heterocosmaruri, heterotopii In acest volum, cunoscuti anglisti romani din tara si strainatate exploreaza atat modul in care schimbarile recente de paradigma au influentat redarea spatiului in romanul contemporan de expresie engleza, cat si inovatiile pe care acest roman le ofera in tratarea spatiului social si cultural.Pe langa numeroasele schimbari de ordin istoric, sociologic, psihologic, politic, filozofic si artistic provocate de colapsul orizonturilor temporale si preocuparea pentru instantaneu generata de mass-media, postmodernitatea a dat nastere unor noi modalitati de percepere a spatiului in literatura. In plus, noile cadre postmoderne epistemologice, fragmentarismul, efemerul, pluralitatea si evaziunea care au invadat viata cotidiana, publicitatea devenita arta oficiala, preferinta pentru colaj, improvizatie si simulacru au afectat la randul lor reprezentarea spatiului fictional.
Pe langa numeroasele schimbari de ordin sociologic, politic, filozofic si artisticprovocate de colapsul orizonturilor temporale si preocuparea pentru instantaneu generata demedia, postmodernismul a generat si noi modalitati de percepere a spatiului in literatura. Inplus, cadrele sale epistemologice noi, fragmentarismul, efemerul, pluralitatea si evaziuneacare au invadat viata cotidiana, publicitatea devenita arta oficiala, preferinta pentru colaj,improvizatie si simulacru au afectat la randul lor reprezentarea spatiului fictional.
Cum auinfluentat schimbarile de paradigma redarea spatiului in romanul anglo-saxon contemporaneste ceea ce incearca sa explice studiile din volumul de fata.In prima parte a volumului, „Teoria spatiului, spatiul teoriei” , autorii ofera operspectiva teoretica asupra spatiului fictional. (…)In partea a doua a cartii, „Pactul cu spatiul: Scriitorii si simbolismul locului”,contributiile autorilor contureaza lupta romancierilor cu spatiul concret al etnicitatii, alexilului, al sacralitatii sau al razboiului, atentia oprindu-se mai ales asupra spatiilorclaustrante londoneze, a salbaticiei canadiane si a multiculturalismul Indiei.
La fel deincitante apar spatiile aeriene al industriei militare americane, cele distopice din creatiilescience-fiction, teritoriile nativilor indieni invadate de civilizatia moderna tehnicizata sautesatura labirintica a hipertextualitatii.(…)Toate aceste abordari ale spatiului in romanul anglo-saxon contemporan ne conduc laconcluzia ca postmodernitatea rastoarna teoriile traditionale legate de spatiu si anuleazaopozitiile clasice – sus/jos, deschis/inchis, urban/natural, central/periferic etc. -, punand totmai mult accentul pe zonele de tranzitie, interculturale, diasporice si hibride.
Acestesuprapuneri subliniaza disponibilitatea romanului postmodern pentru paradigma pluralitatiisi ne conving de fundamentala sa contributie la eliberarea imaginatiei topografice depericuloasele conflicte ideologice, nationaliste si tribale care ne mai bantuie inca. – Pia Brinzeu in introducerea volumului.