Avataruri ale jazzului in literatura universala

Cristina Petrescu (n. 1987, Ploiesti) este cadru didactic asociat la Departamentul de Limbi si Literaturi Romanice al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (specializarea Limba si Literatura Portugheza) si doctor in filologie al aceleiasi universitati.
Este licentiata in Litere (Literatura Universala si Comparata/ Limba si Literatura Engleza la Universitatea Babes-Bolyai) si Limbi Straine (Limba si Literatura Portugheza/ Limba si Literatura Engleza la Universitatea din Bucuresti) si absolventa a masteratului de literatura comparata din cadrul UBB (Istoria Imaginilor-Istoria Ideilor). A publicat un volum bilingv de traduceri (Carlos Fradique Mendes – Poezii/ Poesias) si numeroase articole in reviste internationale.
Pasiunea sa pentru muzica jazz se reflecta nu numai in scrierile sale, ci si intr-o vasta activitate muzicala, incununata cu lansarea albumului de studio Aimna cu formatia Junetrip, a carei solista a fost timp de mai multi ani, si cu inregistrari ce vor figura pe un viitor album cu compozitii proprii. Volumul de fata isi propune sa demonstreze ca jazzul a fost abordat, in literatura universala de secol XX si XXI, mai degraba ca metafora decat ca simpla expresie muzicala.
Fiind o arta a transfigurarii, acesta s-a comportat, de-a lungul timpului, ca un catalizator al limbajului, al ideilor sau al unei anumite atmosfere, devenind astfel recognoscibil prin simbolurile culturale pe care le transmite. Pentru a ilustra aceasta teorie, am ales, atribuindu-le denumirea de „avataruri”, patru dintre mastile preferate ale muzicii afro-americane: cea a primitivismului, a sexualitatii, a violentei si a libertatii.
Am raspuns, de asemenea, nevoii firesti de a cunoaste principalul concept estetic al acestei cercetari, si anume jazzul, prezentat aici prin prisma numeroaselor sale valori simbolice si a controversatei sale relatii cu literatura. Ni s-a confirmat, la finalul acestui studiu, ca textul este cel care incarca jazzul cu semnificatie, muzica afro-americana devenind, in acest context, un depozitar de simboluri si un complex mecanism al posibilului.