Panglica neagra

Panglica neagra. Carte de doliu.
Antologie Autori: Emanuela Ignatoiu-Sora, Cristina Andrei, Dan-Liviu Boeriu, Cristina Bogdan, Marius Constantinescu, Ionelia Cristea, Simina Diaconu, Gruia Dragomir, Mihai Dutescu, Diana Geacar, Ioana Geacar, Daniela Hendea, Doina Ioanid, Cristina Ispas, Despina Jderu, Florin Lazarescu, Stefania Mihalache, Andreea Molocea, Rucsandra Pop, Odilia Rosianu, Olga Stefan, Mihok Tamas, Andrei Zbirnea Emanuela Ignatoiu Sora, despre antologie: „Cum sa treci prin pierdere? E intrebarea care sta la baza oricarei carti, marturisiri, opere de arta ce are ca punct de plecare tocmai aceasta experienta de neinteles: pierderea unei persoane dragi.
Nu poti fi pregatit pentru doliu, nu exista cursuri, ateliere, webinare care sa iti dea vreo reteta-minune la capatul careia sa gasesti intoarcerea la starea de dinainte. Dar vindecarea, impacarea cu imposibilul-de -impacat sunt posibile.
Este motivul care ne-a facut sa dam ca subtitlu: Carte de doliu , obiect de insotire si de imblanzire a acestei catastrofe, chiar daca fiecare doliu este personal. Asa cum noteaza Barthes in jurnalul deja mentionat: Toata lumea evalueaza – simt asta – gradul de intensitate a doliului.
Imposibil insa (semne derizorii, contradictorii) sa calculezi in ce masura acesta este atins . Antologia contine texte de fictiune si de non-fictiune, eseuri, poezii, proza si urmeaza structura spiralei: cercuri de pierderi – bunici-copii-parinti-bunici-prieteni-parteneri de viata – parinti- copii, ca orice intamplare fireasca a vietii care este fara sfarsit.” Doliul este una dintre experientele fundamentale ale existentei umane.
La pierderea unei persoane iubite, intreaga identitate si coerenta care fac inteligibila viata celui care a supravietuit sunt bulversate. Ramanem doar cu absenta celui care nu mai este printre noi si ajungem sa sculptam acea absenta, sa facem acest vid suportabil.
Din perspectiva temporala, doliul este un intermezzo , un pliu facut de variatia universala a timpului, o singularitate. Fiecare isi traieste doliul in felul sau.
In Panglica neagra , aceasta experienta complexa este decantata in tot atatea poze, poeme si eseuri. Dar literatura nu este decat un pretext pentru a regandi categoriile reprezentarii literare in categoriile vietii.
Fiindca in fata doliului orice scriitura este confruntata cu limita ultima, aceasta expresie nu poate fi decat una transgresiva. – Cezar Gheorghe