Visul numarul 9

Traducere si note de Mihnea Gafita Visul numarul 9 are, ca toate romanele lui David Mitchell, o multitudine de fire narative. Ceea ce da coerenta intregului este odiseea urbana a unui tanar naiv, dar foarte inteligent si cu imaginatie debordanta, Eiji Miyake, devenit major la 20 de ani, dupa legea japoneza.
Romanul preia titlul cantecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central. De pe insula Yakushima, Eiji pleaca la Tokyo pentru a-si cauta tatal necunoscut.
Fanteziile lui structureaza naratiunea caleidoscopica. Firul principal se intersecteaza cu mai multe fire conexe – mama, internata din cauza alcoolismului intr-o clinica izolata, incearca sa-si recastige fiul, pe care l-a parasit; sora lui geamana, care s-a inecat in ocean, ii bantuie visele -, se intalneste cu fire intamplatoare – prietenia lui Eiji cu proprietarul unui magazin de inchiriat filme; relatia lui cu o pianista cu ceafa perfecta -, se ciocneste de altele pline de violenta atat in viata reala, cat si in irealitate – tanarul nimereste intr-un razboi nimicitor din lumea interlopa, dominata de Yakuza; isi asuma roluri de super-erou in jocuri electronice -, sau se muta pe fire paralele – Eiji citeste fabulele scrise de o batrana autoare surda pentru nepotul ei sau jurnalul prezumtivului sau bunic, fost luptator kamikaze in marina militara.
Exceptional! E mai mult decat o poveste suprarealista cu mistere sau decat o carte despre maturizare, mai mult decat un portret al metropolei Tokyo sau al unui adolescent cu fluxurile lui de constiinta.
Este un roman unic: inteligent, neobisnuit, captivant si minunat scris. – Literary Review Visul numarul 9, cu energia lui propulsiva, cu ludicul lui nestavilit si eruptia joyceana de limbaj, reprezinta confirmarea absoluta ca David Mitchell trebuie socotit printre cei mai buni romancieri de astazi.
Scrie de vis, tipul acela de vis care nu vrei sa se termine. – San Francisco Chronicle