Estetica sau Melcul si Cochilia

In sud-est europenistica, dar si in estetica generala si aplicata, Mircea Muthu continua traditia de cercetare clujeana, ale carei baze le-a pus cel mai stralucit elev al lui Caracostea, D. Popovici.
– Marin Mincu O sinteza erudita si pertinenta care probeaza nu numai existenta, ci si persistenta unei traditii autohtone in domeniul esteticii. – Andrei Terian Ca procedura generala, arheologia sa estetica e fidela unei strategii discursive exersata pe trei paliere – analitica, contextuala si tipologica.
Eseul A rescrie estetica vine ca o pledoarie dintr-un orizont transdisciplinar, pentru „regenerarea esteticii, disciplina care nu poate renunta la armatura categoriala si nici la proiectia filosofica.” Concluzia finala la dilema destinului esteticii e aceea ca o meditatie unitara e posibila si necesara in conditiile schimbarilor de paradigma stiintifica […]. Incercuind numitorii comuni din diversele domenii ale spiritului, estetica ramine, asemenea discursului filosofic, „expresia constiintei-de-sine-a-omului-ca-speta”.
– Dan-Eugen Ratiu Diagnosticului privind „moartea esteticii” Mircea Muthu ii opune previziunea unei regenerari a disciplinei, criza de legitimare a artei impunind nu disparitia tuturor instrumentelor, ci crearea unei „armaturi categoriale noi”. – Corin Braga Estetica subintinde majoritatea preocuparilor teoretice ale lui Mircea Muthu, dar e prezenta in chip nemijlocit in trei dintre volumele publicate – Alchimia mileniului (1989), Cintecul lui Leonardo (1995) si Calciiul lui Delacroix (1996).
Toate functioneaza in proiectul larg al cercetarii drept placi turnante intre estetica aplicata si tomurile dedicate studiilor culturale sud-est europene. – Calin Teutisan Un alt „drum de ispita” pentru cercetator si poate cel mai fructuos este investigarea, la Lucian Blaga, a semnificatiilor conceptului – imagine.
– Dorin Stefanescu „Prospectiunile lui Mircea Muthu se dovedesc nu numai complementare, ci si convergente in calitatea lor tripla: valorizatoare, ordonatoare si integratoare. El crede in capacitatea de intermediere a esteticii in tentativa ei de mentinere a dialogului dintre arta si non-arta, precum si de pastrare intacta a locului sau circumscris in industriile culturale de astazi, dupa ce a fost erodata nu atit eficienta, cit structura esteticii generale.
– Vasile Spiridon In ansamblul creatiei lui Mircea Muthu efortul sintetic, implicat in preocuparile sale de estetica si literatura comparata, se imbina cu exercitiul analitic de o incontestabila pregnanta si competenta, opera sa critica primind astfel o conformatie unitara in pofida diversitatii acesteia. – Iulian Boldea Dupa un mai vechi si penetrant studiu din 1970 despre „natura esteticului” volumul Studii de estetica romaneasca (2005/2014), lucrare remarcabila, contine un valoros aplomb valorizator.
Si, in plus, acest volum pledeaza convingator pentru autonomia esteticii, intr-o vreme cind – mai cu seama in perioada tranzitiei postdecembriste – esteticul a fost aproape anatemizat si impins in umbra ca o cenusareasa. – Grigore Smeu Definibila drept expresia si, mai ales, reflexia cunoasterii de sine a operei de arta ca fapt antropologic, Estetica generala si aplicata continua sa ramina, de-a lungul secolelor culturale, esenta ideologiei prin cochilia determinarilor fundamentale precum tragicul, comicul, trivialul s.a., acestea fiind regenerabile, aidoma melcului, in calitate de sisteme categoriale pe palierul duratelor medii si lungi, acestea inscrise fiind in performanta artistica, cu precadere individuala si, in acelasi timp, functie de prefacerile istorice.
– Mircea Muthu