In misiune pe taramul vikingilor. Marturiile unui episcop pelerin

Iubite cititorule, intamplarile si oamenii pe care i-am cuprins in aceste marturii mi-au patruns in suflet si au ramas in memoria afectiva a celor cincisprezece ani petrecuti deja in misiune pe taramurile vikingilor. Din marile terminale ale aeroporturilor, de-a lungul numeroaselor calatorii prin aer, pe apa sau pe uscat si al intalnirilor providentiale cu fratii si surorile de credinta cu care am impartasit bucurii si dureri, am simtit intotdeauna prezenta Atotmilostivului Dumnezeu.
In lucruri care aparent sunt mici si smerite: surasul unui copil dupa Cuminecare, sufletul straluminat de pocainta al unui muribund, bucuria regasirii celuilalt in ipostaza de „aproape”, desi acasa ne era strain, si altele. Am experiat in toate acestea pronia lui Dumnezeu, care ne rascoleste uneori sufletele spre a ne reaminti de cerul din noi.
In cei doi ani haotici ai crizei pandemice am avut nedoritul ragaz de a cugeta si de a readuce la lumina multe asemenea amintiri de suflet provenite din trairile, implinirile, greutatile si incercarile mele de episcop pelerin in diaspora romaneasca din Europa de Nord si din alte locuri. Si m-am gandit ca ar fi de folos sa le astern in scris, spre a le impartasi cu tine, ca intr-o convorbire de taina la ceasul de acum.
Sa asez toate aceste inscrisuri ale „degetului” lui Dumnezeu si inaintea inimii tale, spre pilda, pentru a-ti reaminti la randu-ti, in propria ta existenta, multiplele prilejuri in care L-ai trait pe Cel ce este in imprejurarile concrete ale vietii. Iar prin acest volum de marturii nadajduiesc sa deschid o modesta cale spre intelegerea generala a spiritualitatii crestine in contextul modernitatii, in special a Ortodoxiei boreale, pe care am cunoscut-o dinlauntru.
– Al tau parinte, frate si prieten in Hristos, Episcopul Macarie