Padureanca

”Fa trei cruci si zi ”Doamne-ajuta!” cand treci pragul casei, fie ca sa iesi, fie ca sa intri, caci lumea din intamplari se alcatuieste, iar intamplarea e noroc ori nenorocire, si nimeni nu stie daca e rau ori bun ceasul in care a pornit, nici daca va face ori nu ceea ce-si pune in gand. Busuioc insa, bogatoiul, era om care stie ce voieste.
Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ara cu patru pluguri zece zile de-a randul si seamana brazdele numai cu grau bob ales, si de aceea se putea simti destoinic a scoate la capat lucruri pe care altii nici macar de gand a si le pune nu se incumetau. Se ivise holera-n tara, iar Busuioc nu voia sa stie de ea.
Holera-n timpul secerisului? La aceasta nu s-a gandit si nici acum nu voia sa se gandeasca.
Avea patruzeci de jugare de pamant acoperite cu grau, un singur lan ce sovaia mereu sub sarcina de spicuri grele ; holera, neholera el trebuia sa-si adune rodul in timp de trei zile, caci putin se scutura de la cei saraci, dar mult de la dansul. Si de la multi mult s-ar scutura in fiestecare an si inca mai mult ani si ani de-a randul daca n-ar fi bratul padurenilor flamanzi.”