Margareta noastra

Dumitru Crudu este unul dintre cel mai valorosi scriitori contemporani ai nostri: nu doar in poezie, ci si in proza. Are multe talente, dar una dintre cele mai mari calitati ale sale este capacitatea exemplara de a cauta, de a rascoli in „propriul gunoi”.
El stie sa caute „in lucrurile neinsemnate”, pline de „eroi ratati”, „oameni marunti” si „istorii meschine”, ca sa ne scoata la lumina ceea ce conteaza cu adevarat. Crudu stie ca ciupercile bune cresc in gunoi si mai stie sa le distinga: cele prea frumoase te otravesc, cele mai putin atragatoare te hranesc.
Asta e o calitate de mare scriitor: in lucrurile mici, marunte, degradate, sa stii sa cauti si sa gasesti ascunsa viata in plinatatea ei tragica, vesela, trista si uneori fericita. Viata noastra tragica si fericita e aici, in lucrurile mici, nu in alta parte.
Si o gasiti povestita mai ales in cartile lui Dumitru Crudu – incepand cu cel mai nou roman al sau pe care-l aveti in fata. – Vasile Ernu Sunt imagini foarte puternice in cartea aceasta, unele vio-lente, altele repulsive, dar toate sunt „imblanzite” de graduale doze de umor si de o viziune poetica a ansamblului.
– Cosmin Perta Majoritar ludic, indoielnic in privinta veridicitatii faptelor, dar asezate in context favorabil, subiectul atrage. Margareta noastra se afla, cu siguranta, printre cele mai bune (si mai vizibile, ar trebui!) aparitii ale anului.
– Sorina Rindasu Lumea evocata de Dumitru Crudu in Margareta noastra se pliaza perfect pe excursul propus de Lucian Pintilie in De ce trag clopotele, Mitica. Tinand cont de potentialul ci-nematografic al cartii lui Dumitru Crudu, nu m-as mira ca in viitor sa aud ca Margareta, alta decat cea a lui Bulgakov, evident, e protagonista unui film dupa un scenariu adaptat de Dumitru Crudu.
– Gelu Diaconu Dumitru Crudu se autofictionalizeaza sarcastic prin scrii-torul-narator din roman. Rostul unui roman al sau: „ajuta la somn”.
Ca scriitor, e facut „tarate” in Observator cultural. Imaginea sa publica intre colegii de breasla: e luat in deradere de toti.
Fizic: chelbos. Moral: canalie, oportunist (la Radio Occidentul, „pentru a-si pastra postul, inventase ca ar fi avut un bunic evreu”).
Singulara autodesfiintare, potrivita si nu prea cu mediul literar romanesc extins. – Marian Victor Buciu