Ca o imensa scena, Transilvania…

Venerez spiritul transilvan, ale carui manifestari – de la Scoala Ardeleana la Blaga – au insemnat adevaratul proces de modernizare, occidentalizare si integrare a noastra intr-o Europa a spiritului. (Mircea Zaciu) Nu se putea face un gest mai potrivit pentru rememorarea personalitatii marelui dascal si prestigiosului critic si istoric literar Mircea Zaciu (1928‐2000) decat reeditarea acestei carti masive, cu titlu frumos, parca si mai reverberant in anul Centenarului Marii Uniri.
La noua decenii de la nasterea Profesorului, publicul cititor de astazi poate descoperi ori resuscita din aceste pagini vibrante o figura exemplara de om si de scriitor. Unul intr‐adevar reprezentativ pentru ceea ce s‐a tot aproximat ca emblema a spiritului ardelean, definit si reamintit ca atare in exerga volumului, in formularea ramasa celebra a lui Lucian Blaga: „A fi ardelean inseamna a duce un gand pana la capat”.
Caci Mircea Zaciu isi declara inca din primele randuri apartenenta, in chipul cel mai profund, la spatiul ardelean al spiritualitatii romanesti, de care se simte legat „prin ascendenta si formatie” si in a carui valoare emblematica crede; nu neaparat intorcandu‐se spre trecut pentru a‐l idealiza si mitiza – cum se mai intampla adesea –, ci incercand sa traga din faptele culturale ale acestui tinut invataturi pentru vremea noastra: provincia patetica si grava a Romaniei apare interogata in multiplele ei fatete creatoare pentru a provoca raspunsuri de care avem nevoie acum. – Ion Pop MIRCEA ZACIU (27 august 1928, Oradea – 21 martie 2000, Cluj-Napoca) este un important critic si istoric literar roman.
Absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii „Victor Babes” din Cluj (1952) si doctor in Litere (1967), a fost decan al aceleiasi facultati intre 1962 si 1966. In perioada 1967-1970 a fost seful Catedrei de literatura romana contemporana si teoria literaturii, lector la Universitatile din Koln, Bonn si Aachen, unde a predat limba si literatura romana.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1956), din al carui Consiliu de Conducere a facut parte timp de trei legislaturi, membru in Comitetul Director al Uniunii intre anii 1990 si 1995, a devenit membru de onoare al Academiei Romane (1997). Din 1972 pana in 1985, a coordonat colectia „Restituiri” a Editurii Dacia.
A debutat in ziarul Ecoul, cu un medalion despre Duiliu Zamfirescu (1944), si cu proza in revista Flacara (1948). Scenariul Amiaza unei revolutii reprezinta debutul editorial (1954).
Editia a II-a, Prefata de Ion Pop Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, realizat la initiativa lui Radu Zaciu, fiul autorului, si aparut sub egida Episcopiei Greco-Catolice din Oradea. Cartea deschide Seria de autor Mircea Zaciu.
Imagine coperta I: Tampa (Der Kapellenberg bei Kronstadt), dupa Ludwig Rohbock (1820-1880), gravor: F. Foltz, cca.
1864, gravura in otel. Lucrarea se afla in patrimoniul Muzeului de Arta Brasov.