Cuvintele, intre fizic si metafizic

Autoarea, in calitate de lingvist, respecta opinia celor doi academicieni lingvisti care, in 1993, nu au votat Hotarirea Academiei Romane privind revenirea la „a” si „sunt” in grafia limbii romane. Lucrarea este dedicata in primul rand studentilor dar si celor interesati de lingvistica, de partea de fonetica/fonologie si de morfologie.
Pe raftul cartilor despre limba, aceasta este o carte altfel. Sint pastrate aici si (re)interpretate notiunile canonice de fonetica/fonologie si de morfologie, ele reprezentind partea fizica, concreta a limbii, materialul din care ea se alcatuieste.
Partea a doua a cartii ii aduce cititorului informatii care nu apar in niciun manual dedicat studiului limbii. Stiinta nu accepta (inca) decit marginal si timid abordarile din perspectiva metafizica, afirmind ca aceste aspecte nu pot fi dovedite stiintific.
Cartea pe care o tineti in miini sintetizeaza si imbina pentru prima data informatii stiintifice, mai vechi si foarte noi, din varii domenii (stiinte exacte si stiinte umaniste), care sustin si demonstreaza aspectelemetafizice ale limbii, oferind perspective de intelegere a complicatelor si inca tainicelor tesaturi ale vorbirii, ale comunicarii, ale limbajului. Cuvintele nu se pot studia pe deplin decit in relatie cu omul si cu intreaga lui alcatuire unica, de fiinta umana, in care se impletesc, armonios si inseparabil, fizicul si metafizicul.
– Andreea Soare