Sara

Sara este o carte incantatoare, indeosebi prin amestecul de realism al detaliilor, ca in naturile moarte ale flamanzilor, si de fantezie baroca, marquesiana, prin extraordinara calitate artistica a scriiturii. – Nicolae Manolescu Fascinat de entropia identitatii si de ambiguitatea structurala a lumii, Stefan Agopian este un maestru al amanarii intrigii, un poet al asteptarii.
Evidenta mi se pare dimensiunea picturala a paginilor sale, efect al predilectiei romancierului pentru discursul descriptiv. Regasim in paginile lui ideea nietzscheana a ciclului arbitrar al existentei ca eterna reluare a aceluiasi, caci Agopian percepe istoria si identitatea umana, deopotriva, ca palimpsest de fictiuni inchipuite de imaginatia auctoriala, interesata sa experimenteze nu adevarul absolut, ci „adevarurile” multiple si schimbatoare.
Iata de ce „rotirea nesfarsita a sferelor cartii in jurul sferei mercurice” (care poate fi un gest, un cuvant, un peisaj, un eveniment sau un personaj) este imaginea emblematica a formulei narative a acestui prozator, unul dintre cei mai originali dintre scriitorii romani de factura postmodernista. – Carmen Musat