Pachet 2 carti: India. Santier + Maitreyi

Pachetul contine titlurile: • India. Santier (496 pagini, An aparitie 2019) • Maitreyi (240 pagini, An aparitie 2022) • India.
Santier Intr-o publicatie recenta, despre Maitreyi Devi, consideram fascinant in relatia dintre ea si Mircea Eliade ce era nespus din dragostea lor, fie chiar intamplat, fie doar visat, ascuns parca, adaug acum, in unghiurile ascutite ale unicei lor litere comune, M. India si Santier , textele aici reunite, din contra, exceleaza in surplus de detalii cotidiene, personaje episodice, sexualitate, violente publice si lecturi savante, alternate rapid in fresca miraculoasa din jurul golului central, de unde se aude, in Santier , doar apelul telefonic al unei M., ramas neraspuns.
In jur, o imensa lume pestrita naviga din atemporalitatea Indiei spre modernitate, ambele uluitoare pentru un tanar atunci de 22-23 de ani. In 1935, in Romania, Eliade numea acest conglomerat fascinant un „roman indirect” in care el nu se mai recunostea, desi in el se nascuse ca scriitor si savant.
Doi ani dupa Maitreyi si simultan cu Huliganii , Santier marca noua lui identitate prin distantare de vechea fascinatie si ascunderea dramei in faldurile unei mari civilizatii. – prof.
Sorin Alexandrescu Mircea Eliade este cel mai ilustru, prolific si creativ istoric al religiilor din secolul XX. In Romania, opera sa, deopotriva cea stiintifica si cea literara, reprezinta un tezaur national, caruia trebuie sa i se acorde si din punct de vedere editorial atentia pe care o merita.
Acest volum si intreaga serie din care face parte vor fi in masura sa contribuie la mai buna intelegere a scrierilor literare indiene ale lui Eliade, precum si a influentei pe care ele au exercitat-o asupra operei sale de istoric al religiilor. Dispunand de bune editii, filologic ingrijite si critic incadrate, operele sale indiene vor castiga nu numai o lectura mai adecvata, ci si un public mai larg.- prof.
Carl Olson • Maitreyi Sufeream cumplit. Sufeream cu atat mai mult cu cat intelegeam ca, odata cu Maitreyi, pierdusem India intreaga.
Tot ce mi se intamplase pornise din dorinta mea de a ma identifica cu India, de a deveni cu adevarat „indian”. Dupa ce citisem scrisoarea lui Dasgupta, stiam ca nu voi fi iertat asa de curand.
Aceasta Indie, pe care incepusem s-o cunosc, la care visasem si pe care atata o iubisem, imi era definitiv interzisa. Nu voi putea niciodata dobandi o identitate indiana.
Speranta noastra, a mea si a lui Maitreyi, ca ne-am fi putut casatori, se urzise dintr-o iluzie. Invatasem destula filozofie indiana ca sa stiu cat e de greu sa te eliberezi de iluzii, sa te trezesti din vis.
In putinele clipe de completa luciditate, imi dadeam foarte bine seama ca fusesem fermecat de propriile mele naluciri. Ma lasasem legat si fermecat de miraje si nu aveam altceva de facut decat sa sfasii panza tesuta de maya si sa redevin liber, senin, invulnerabil.
– Mircea Eliade, Memorii 1907-1960