Zeul seductiei

Zeul seductiei. Povestea unui Don Juan ratat Intr-o scriitura confesiva, fluenta si alerta, spectaculoasa stilistic si compozitional, lexicalizata abundent si deopotriva litotica, romanul lui Alexandru Nemtanu contureaza personalitatea unui personaj exponential nu pentru o generatie, cum se intampla in cazul celor mai multi scriitori tineri, ci pentru sensibilitatea acuta a epocii, martora a schimbarilor de paradigma epistemologica, filozofica si morala.
Intr-o lume a post-adevarului si, se pare, a post-valorii, tanarul intelectual Matei, protagonistul principal al scrierii, in ciuda proiectelor de implinire fasta a destinului personal, rateaza experienta dupa experienta, devine victima multiplelor crize: emotionala, culturala, religioasa si, ca un al doilea Mersault, asuma vidul sufletesc, alienarea, divortul dintre el si decorul sau, captivitatea intr-o lume instabila si incerta ce-i refuza pana si recuperarea simbolica a copilariei, ultragiata si ultragianta ea insasi. Cu un ultim efort, aplica severe reductii fenomenologice istoriei personale si realitatii masificate si agresive, in cautarea punctelor de sprijin, a certitudinilor, a stabilitatii fiintei si a valorilor, insa esecul este total, proiectia de sine in spatiul existentei prelingvistice si a cogito-ului prereflexiv ramanand o simpla iluzie, o nostalgica si palida urma a umanitatii pierdute.
Roman existentialist, al autenticitatii autoscopice, glisand contrapunctic structurile textuale – celei de suprafata surprinzand evenimente si comportamente intr-o tusa deseori comica opunandu-i-se una de adancime cu substrat tragic, a pulsiunilor vitaliste primare si a pulsatiilor unei constiinte interogative, vinovate, Zeul Seductiei ocupa o pozitie valorica distincta in peisajul prozei romanesti actuale. – Serban Alexandru