Versuri Ed.2

Cu ani in urma, in speranta intregirii neamului si in preajma Unirii lui, ai trait aceleasi framantari ca si noi astazi. Pentru sfanta cauza ai folosit deopotriva si arma preotiei, si arma poeziei.
In lupta pentru cele rapite – limba si alfabetul latin, pentru demnitatea calcata in picioare de straini – ne-ai fost si continui sa ne fii drapel si calauza. Inspiratul si nemuritorul tau imn il purtam pe buze si in inimi.
Acum pamantul si poporul basarabean se trezesc „din somnul cel de moarte”, si in aceasta desteptare te avem in ceruri ca pe un rugator fierbinte catre Mantuitorul, ca sa ne daruiasca izbanda in lupta care de atata vreme ne cere paine, si sange, si vieti, fara a ne da ceea ce ni s-ar cuveni pentru asemenea jertfe – LIBERTATEA! Ca si in pilda evanghelica, in timpul noptii diavolul arunca samanta dezbinarii intre frati – si pe un mal al Nistrului si pe celalalt, ba chiar si pe cel al Prutului.
Mai mult decat atat. Aceasta samanta rea a ajuns si in ogorul Domnului.
Si cel mai trist e ca a dat colte, insa, cum era si de asteptat, un colte monstruos, cu numele dezbinarea Bisericii din Moldova-Basarabia. Ne vezi, ne auzi, parinte Alexei?
Aflandu-te in preajma lui Dumnezeu, roaga-L sa nu deie uitarii acest colt de tara rapit, acest neam multpatimit, sa nu-l lase prada railor si necredinciosilor. Si mai roaga-L pe Imparatul luminii si al lumii sa ne acopere cu mila Sa nemarginita si cu indurarea Sa profunda…
De acolo de unde esti, trimite-ne inca o data sufletul si cuvantul tau inlacramat. Vino iarasi printre noi, fie-ne prooroc si inaintemergator.
Povatuieste-ne ce sa facem si cum sa facem ca sa biruiasca una dreptatea; alege-l dintre toti pe cel care ne va putea scapa tara si credinta… Fiu al poporului si Parinte al neamului, vrednic slujitor al Bisericii si mostenitor al adevarului lui Hristos, scumpe parinte Alexei!
Ai mers neincetat pe drumul Crucii, intru slava lui Hristos si binele neamului. Nu ne uita si acum in rugaciune si roaga-te in aceste clipe de grele incercari impreuna cu noi, cei intristati si deznadajduiti: „Doamne, Dumnezeul nostru, Care cu negraita bunatate si intelepciunea Ta ai purtat de grija poporului nostru romanesc, ca sa faci din el un popor ales al Tau si i-ai dat spre mostenire tara aceasta, si ai intemeiat intr-insa Biserica Ta, intru care se prea-slaveste sfant numele Tau, si prin ea ai sfintit pe stramosii nostri si i-ai facut vrednici sa slujeasca Tie, ca Domnului si Imparatului Lor; cauta cu mila, din locasul Tau cel sfant, asupra Tarii acesteia si asupra poporului ei, care cheama numele Tau cel sfant, si nu-L lasa fara acoperamantul si grija Ta, daruieste-i pace si imbelsugarea roadelor pamantului, ca sa poata darui si celor lipsiti, proslavindu-se prin aceasta Prea Sfant Numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Auzi-ne, Doamne, si ne miluieste”. La capatul celor trei patrare de veac de la mutarea ta la cele vesnice, primeste, scumpul nostru Parinte spiritual, acest firesc omagiu si recunostinta intru slujirea-ti nepatata a Bisericii si a neamului.
Fii celor ce necinstesc haina_preotiei aspru mustrator si celor slabi puternic ajutator, intareste-i pe toti in dreapta credinta si ne serveste tuturor calauza si toiag spre viitor. – Al Prea Cucerniciei Tale nevrednic adorator si rugator, protoiereu Petru Buburuz 20 octombrie 1992, Chisinau