Portocaliu

Am deschis cartea cu gandul de a citi maxim 10 minute. Aveam atata treaba.
Am deschis cartea si… am uitat de tot si de toate. Am citit-o dintr-o rasuflare.
De la primele randuri am pasit intr-un univers de care, parca, mi-era dor. Un univers delicat, pastel, elegant, inteligent, superb structurat.
Cuvintele aluneca, fac bine, te iau in brate si te poarta cu ele departe, departe in tine.De mult nu am mai avut bucuria unei astfel de descoperiri. Am descoperit o autoare puternica si delicata in acelasi timp, un condei foarte bine articulat, un spirit armonios.E atat de buna cartea incat, sunt sigura, o voi reciti.Astept cu nerabdare al doilea roman!Cumparand aceasta carte, cumparati de fapt o oaza de bine si multa Lumina.
– Oana Pellea Intr-o zi, Analisa, o tanara care lucreaza la biblioteca orasului, gaseste intr-una din cartile pe care le inventariaza cateva foi cu fragmente scrise de mana. Este doar inceputul unei calatorii catre descoperirea povestii domnului P., profesorul care a lasat mostenire nu doar mii de volume din biblioteca proprie si care altcandva reunea elevii la cercuri de literatura, ci si o lectie a cautarilor.
Intalnirea profesorului cu Ava, o fata Morgana, o prezenta desprinsa dintr-o lume aproape impalpabila, si reflectiile acestuia despre iubire si viata, devin puncte de intersectie cu caile strabatute de Analisa catre implinirea propriului destin. In toata aceasta calatorie, portocaliul devine o stea calauzitoare, culoarea care concentreaza inceputul si sfarsitul, iubirea, viata si arderile lor .