Nostalgia. Povestea unei emotii periculoase

Ne mai putem gandi azi oare ca nostalgia, sentimentul poetic si placut care ne cuprinde la amintirea copilariei sau a locurilor natale, a fost candva o boala primejdioasa in ochii societatii si ai medicilor? Termenul, lansat de doctorul elvetian Johannes Hofer in 1688, nu avea pe atunci mai nimic din conotatiile actuale: din nostalgie se putea muri.
Era pe-atunci un sentiment diferit de-al nostru? Cand si de ce a suferit nostalgia o prefacere atat de radicala incat, transformata astazi intr-o emotie inofensiva, poate servi drept strategie publicitara, instrument politic sau chiar mijloc terapeutic?
Purtandu-ne intr-o calatorie de-o formidabila amploare in timp si spatiu, Agnes Arnold-Forster incearca sa raspunda acestor intrebari printr-un veritabil tur de forta exegetic, in care explicatiile medicale stau alaturi de comentariile culturale si analizele politice. Ce anume gasim cand cercetam indeaproape continutul nostalgiei?
Ce experienta regreta cei care plang dupa trecut? Cui ii foloseste invocarea epocilor de aur?
Si ce ne spun despre societatea si valorile individuale contemporane recursul la nostalgie si exprimarea ei?… Istoria ne arata ca nostalgia s-a nascut ca raspuns la fortele sociale si politice ample care constituie modernitatea – capitalismul, migratia, colonialismul, industrializarea si razboaiele globale…
Modernitatea care a modelat nostalgia a inceput in secolul al XIX-lea, cam in aceeasi perioada in care nostalgia se transforma din boala in emotie. Iata ca, de fapt, problemele vietii moderne sunt vechi.
Agnes Arnold-Forster este un critic ager si un ghid minunat. Stilul ei este plin de viata…
Abordeaza cu eleganta subiecte dificile – cuprinzand tot ce este relevant… – The Telegraph In noua serie PSI , ramura umanista a colectiei de stiinta, apar lucrari de psihologie individuala si sociala axate pe cele mai actuale teme, precum si cercetari de ultima ora din sfera ampla a neurostiintelor si a stiintelor cognitive.
Traducere din limba engleza de Mirela Mircea.