LEI

Recenzia noastra

Am avut ocazia să citesc cartea „De partea bună a hărții” de Cătălina Bălan și pot să spun că m-a impresionat în mai multe feluri. De la început, m-a prins ideea de a combina literatură, film, muzică și imagini într-un mod atât de armonios, într-un proiect artistic plin de suflet. E ca și cum ai merge într-o excursie printr-o lume plină de emoții, gânduri și povești, toate refăcute și reimaginare pe diferite planuri.

Cartea e structurată în trei capitole, iar fiecare dintre ele aduce o altă poveste, o altă zonă a vieții și o altă stare a sufletului. Primul, „De partea bună a hărții”, pare să fie un fel de reflecție asupra memoriei, a durerii și a recuperării. Se simte foarte bine cum poezia din acest capitol devine un soi de punte între trecut și prezent, între durere și speranță. Restul capitolelor ne transportă în alte lumi: războiul dur și dureros în „Oasele”, și, în contrast, rutina vieții urbane, cu toate dificultățile ei, în „Viața noastră urbană”. În aceste clipe, poezia capătă acea forță de a dezvălui complexitatea emoțiilor ce traversează viețile oamenilor simpli, trăite în cotidian, în căutarea unui sens și a unei normalități.

Ce mi s-a părut cu adevărat special e modul în care Cătălina Bălan reușește să creeze un dialog între mai multe artiști contemporani. Poți să simți prezența vocii artistice a lui Ghenadie Popescu, care face un experiment foto-video, și pe Sergej Timofejev, cu muzica și poezia multimedia. Toți acești artiști, deși diferiți, se întâlnesc în acea zonă comună la care fac referire, Europa de Est, și împart o serie de experiențe culturale și emoționale. E ca și cum toți împărtășim acea bomboană moale a poveștilor, iar proiectul devine o conversație între gândurile și sensibilitățile lor.

Și, cel mai frumos, e cum poezia Cătălinei devine un punct de întâlnire și pentru alți oameni, pentru un dialog peste timp și spațiu. Deși fiecare dintre noi are propria poveste, această carte ne aduce pe toți aproape, în acea bună parte a hărții, acolo unde încercăm să înțelegem lumea, să ne înțelegem pe noi și să găsim momentele acelea de normalitate în mijlocul haosului. E o carte pe care o poți simți și ei o pun în cuvinte și imagini, și muzică, și emoție cu sinceritate și dăruire. Mie mi-a rămas în suflet și sunt sigur că și cititorii care se lasă atinși de mesajul ei vor găsi acolo ceva special pentru ei înșiși.

Descriere

În De partea bună a hărții , cel de-al doilea proiect al colecției Metamorfoze , Editura Paralela 45, Cătălina Bălan aduce împreună literatura, filmul, compoziția sonoră și diverse expresii vizuale, valorificând niște spații ale memoriei bine definite, capabile să găzduiască o adevărată fuziune conceptuală. Structurat în trei capitole, De partea bună a hărții , Oasele și Viața noastră urbană, dintre care primul dă și numele albumului, volumul anunță, încă din titlu, o poezie cu puternice valențe sociale și politice.
Dacă în primul capitol este explorată mai ales experiența doliului și a recuperării memoriei, următoarele două ies din lumea familială, rurală și sunt scoase în prim-plan, pe de o parte, în Oasele, realitatea dură și anxiogenă a războiului și, pe de altă parte, în Viața noastră urbană, momente de rutină ale unei vieți aflate în căutarea normalității și a unui ritm într-o lume care le refuză pe amândouă. Totodată, spațiul poetic din De partea bună a hărții este conturat de imagini, ceea ce constituie un excelent punct de pornire pentru multiple experiențe estetice și emoționale, amestecul creativ de arte contopindu-se într-o formă autentică de poezie performativă.
În acest sens, poezia Cătălinei intră în dialog cu trei direcții artistice, prin implicarea unor voci distincte din sfera artei contemporane. Astfel, Ghenadie Popescu, un remarcabil artist din Republica Moldova, dedicat artelor vizuale și sculpturii, semnează un experiment foto-video; Sergej Timofejev, poet leton, DJ și inițiator al unui longeviv proiect de poezie multimedia, dă contur dimensiunii sonore a cărții, iar tânăra graficiană Sorina Popescu construiește componenta vizuală a albumului.
S-a conturat și un dialog poetic tripartit, o conversație peste timp, granițe și generații, care aduce laolaltă poeme de Cătălina Bălan, Sergej Timofejev și subsemnata. Acest proiect cuprinde, așadar, colaborarea dintre cinci artiști, care sunt astăzi, cu toții, de partea bună a hărții , unii dintre ei experimentând cum e să fii și de cealaltă parte.
Ei provin dintr-un spațiu comun, atât fizic, cât și afectiv, al Europei de Est, având o serie de referințe culturale, istorice, politice și emoționale comune. – Diana Iepure