15 Imagini ritmice. Fictiuni de jazz

Infiintarea primului club de jazz in octombrie 1964 la Casa de cultura Grigore Preoteasa din Bucuresti marcheaza inceputul perioadei modeme a jazz-ului in tara noastra, atat prin conceptiile si stilurile interpretilor, cat si prin atitudinea marelui public, in special a tineretului, fata de acest „copil teribil” al muzicii secolului nostru. In ultimele decenii jazz-ul se manifesta ca un limbaj muzical universal care, in pofida rigorilor sale, poate deveni specific datorita extraordinarei capacitati de a asimila si ingloba elemente tipice, cum ar fi cele de folclor.
Inregistrand o evolutie ascendenta, activitatea jazzistica a cunoscut, astfel, succese remarcabile: concertele de rasunet in tara si peste hotare ale Aurei Urziceanu, ale grupurilor Cvintetul de jazz Bucuresti, Richard Oschanitzky, Johnny Raducanu, Marius Popp, Dan Mandrila, Gramofon. De asemenea, concertele sustinute de Cvintetul de jazz Bucuresti impreuna cu marii maestri ai genului: Slide Hempton, Art Farmer, Barney Kassel s.a., toate acestea reusind sa impuna definitiv publicului, specialistilor, valorile romanesti ale acestui gen muzical.
Casa de discuri Electrecord inaugureaza seria „Jazz” in care apar anual 1-2 L.P.-uri, radioul, prin neobositul Florian Lungu, difuzeaza saptamanal emisiuni de muzica, alaturandu-i-se, la inceput sporadic, constant in ultirnii ani, televiziunea. Sub semnatura lui Mihai Berindei, decanul jazz-ului nostru, a fost editat, pentru prima oara, un dictionar de jazz in care, alaturi de nume ale celebritatilor mondiale ale genului, apar cele ale muzicienilor romani reprezentativi.
Reunirea fortelor artistice din tara s-a concretizat in organizarea primului Festival de jazz, Ploiesti 1969, continuat si extins prin cele de la Sibiu, unde, in mod traditional, se desfasoara in fiecare primavara Festivalul national de jazz, devenit international in anul 1981. Alte doua evenimente artistice asemanatoare au loc cu regularitate la Brasov si Costinesti, precum si galele de doua zile de la Iasi si Timisoara.
Intr-un context mai larg, alaturi de rock si folk, jazz-ul poate fi ascultat si in cadrul festivalurilor organizate de Club A Bucuresti, la Craiova si in alte orase. Apare, astfel, deosebit de oportuna initiativa Editurii muzicale de a publica albume cu teme dintre cele mai reprezentative pentru jazz-ul romanesc, motive muzicale ce pot fi dezvoltate si imbogatite de tinerele formatii care indragesc acest gen muzical.
– Marius Popp