2-1 intr-un cerc albastru

A sustine in fata lumii un nou poet este cel mai riscant dintre gesturile pe care o penita, ea insasi atat de subtire si atat de friabila, poate schita. Ce se poate promite?
Ce se poate garanta? Cine poate sti ce va mai luneca pe sub fruntea palida a adolescentului dupa aceste versuri atat de transparente, incat cea mai slaba miscare a aerului le face sa tremure si sa vibreze?
Ce va urma dupa aceasta suferinta din care nu izbucnesc tipete, ci se distileaza taceri, dupa aceasta lacrima care nu deforrneaza lumea, ci o spala si o face mai limpede? Nimeni, nici chiar talentul lui evident, nici chiar sensibilitatea lui scanteietoare, nu ar putea raspunde.
Nu o poate face clecat timpul, cu Incapatanarea lui de a trece, cu mania lui de a schimba, Noua ne raniane doar sa nu uitam acest nume simplu – numele unei lacrimi – ca sa il putem recunoste mai tarziu, mult mai tarziu, pe lista Invingatorilor. – Ana Blandiana Romania literara, 17 apr.
1980, la a doua aparitie in ziar a poetului, la rubrica Tineri poeti Domnul Vasile Gheorghe este un poet sensibil si un eseist subtil, cultivat fara ostentatie, iluminarile lui creatoare sunt insa mai rare, rezultat al unor indelungate decantari. Stilul lapidar, concis, al eseurilor sale nu opacizeaza claritatea ideilor, pregnant exprimate, totdeauna profunde.
Dupa cum sobrietatea demersului Iiric, din poemele sale, nu cenzureaza emotia, totdeauna prezenta. Domnul Vasile Gheorghe desi putin productiv pana acum, este un poet si un ganditor demn de luat in seama, a carui sprijinire o recomand cu toata caldura.
-Victor Ernest Masek