Arde Troia

Intre anii ’50 si ’60, in inima provinciei italiene se desfasoaraintamplarile povestite in acest nou roman al lui Sandro Veronesi. Inscena sunt puse doua lumi diferite, dar paralele.
De o parte, santierul,un petic de pamant degradat, locuit de cei ”urati, murdari si rai”care supravietuiesc la marginea boom-ului economic: aici se va refugiaSalvatore, un baietel fugit din Orfelinatul Ingerasilor, aici isi vagasi profesori pe batranul Omero si pe Miccina, si apoi, un prieten-elevin Pampa, copil singuratic si salbatic al aceluiasi destin pecetluit. Decealalta parte, copiii abandonati de la orfelinat, dominati de parinteleSpartaco, fost misionar integralist cu o idee fixa: sa construiasca,intre maslini, un legendar monument psihedelic, numai angrenaje situburi de neon, inaltat spre lauda Fecioarei Maria ca sa ”rezisteprogresului care incearca sa o umileasca”.
La mijloc, clocotireaburgheza a modernitatii, de care toate personajele acestei anti-sagasunt, in mod disperat, straine; si se va intampla chiar in fatidicul an1970, anul cheie al epopeii dezvoltarii, ca ei, toti, sa fie predatipropriului destin de sacrificati. ”Troia” arde, focul netezeste drumulnoii civilizatii, se naste o noua rasa de ratati: cea veche este stearsapentru totdeauna.
O surprinzatoare dovada de clasicism expresiv alautorului cartii ”Haos calm”. Un roman plin de cruzime si forta, incare actiunea si suspansul se atenueaza numai pentru cateva clipe deemotie, pentru ca apoi sa-si reia asaltul si sa ne copleseasca faradrept de apel.