Avanposturi ale Marii Uniri

Volum dedicat Centenarului Marii Uniri Marea Unire a romanilor de la 1918, avand in vedere intregirea intr-un singur stat a tuturor fiilor neamului din Bucovina, Basarabia si Transilvania cu Tara Mama, a fost un act unic si irepetabil in istoria noastra zbuciumata. El a consfintit aspiratia de veacuri a romanilor din aceste provincii, dorinta lor ferma si irevocabila de a trai si a crea impreuna, „uniti in cugete si simtiri”.
A fost ceasul auroral al nostru, pregatit prin mari eforturi si jertfe de sange de catre toti combatantii Marelui Razboi din 1916-1918. A fost un proces indelung, la care si-au adus contributia nu numai renumiti si importanti fii din elita tarii, ci si ganditori si luptatori pentru emanciparea sociala si nationala apartinand altor neamuri ale Europei care au socotit cauza noastra o cauza dreapta si conforma cu ideile liberale ale veacului.
Am selectat in cartea de fata cateva din aceste biografii tulburatoare, socotindu-i pe toti, romani si straini deopotriva, drept „avanposturi ale Marii Uniri”. (Mircea Popa) * * * Cuprins Argument Ziaristul italian Roberto Fava si romanii Bjørnstjerne Bjørnson un prieten al poporului roman Scotus Viator – „un nume de legenda” Dr.
Karl Lueger un simpatizant al romanilor Ludovic Mocsary – „corbul alb” al maghiarimii Oszkar Jaszi si cauza nationalitatilor Un moment al relatiilor romano slovace: Szvetozar Hurban Vajanski Urban Jarnik, un carturar cu suflet de aur Slovacul Milan Hodza si cauza romaneasca Diplomatul francez Saint Aulaire indragostit de Romania Generalul francez Berthelot si razboiul de intregire al neamului Vasile Lucaciu – luptator pentru Marea Unire Octavian Goga, slujitor al ideii nationale Patriarhul Miron Cristea – luptatorul national Vasile Goldis – doctrinarul Marii Uniri Episcopul Clujului Nicolae Ivan Ion Nistor – istoric al Marii Uniri Alexe Mateevici, poetul limbii romane * * * Mircea Popa (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de Beius/Bihor).
Critic si istoric literar. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1960).
Doctorat in litere cu o teza despre Ilarie Chendi (1970). Debut absolut in Steaua, 1963.
Premiul N. Iorga al Academiei Romane.
Ordinul Meritul Cultural in grad de cavaler (2003). Ordinul „Pentru invatamant” in grad de comandor (2004); Crucea Transilvana, Medalia Eminescu si Medalia Corneliu Coposu; cetatean de onoare al Blajului si al localitatilor Lazuri de Beius si Popesti (jud.
Bihor), senior al Clujului.