Basme postmoderne

Cartea „Basme postmoderne” a lui Ioan Usca mă face să mă gândesc că uneori, umorul și reflexiile profunde pot merge mână în mână, chiar dacă abordează teme serioase sau absurdul cotidian. Ioan Usca, preot de formație, aduce cu el o combinație rară de inteligență, sarcasm fin și o autoironie ieșită din comun, toate puse în slujba unui discurs literar colorat, plin de umor și poezie.

Ce mi-a plăcut cel mai mult la această carte e modul în care autorul folosește basmele și povestirile clasice ca să spună povești și despre lumea noastră, despre oameni, despre societate. În loc să fie simple ficțiuni, aceste povești devin parabolă pentru vremurile noastre, pline de ironie, de umor nerușinat și de întrebări fără răspunsuri simple. Citești și te trezești râzând, dar și mai adesea, gândind profund despre temele atinse.

Se simte clar că Ioan Usca are un dar de a combina observațiile sociale cu o penel ascuțit și cu stilul său plin de culoare. El nu se teme să folosească umorul ca armă și ca mod de a sublinia adevăruri dure despre politică, religie sau oameni de rând. În plus, are o cunoaștere foarte profundă a teologiei, ceea ce face ca porțiunile în care intră în registrul teologic să fie nu doar interesante, ci și foarte bine documentate. De multe ori, citind, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva Ioan Usca știe să jongleze cu aceste tematici ca pe niște baloane de săpun, atât de naturale le face totul.

Un alt lucru care m-a impresionat e modul în care autorul îmbină satira cu sentimentul uman, cu sensibilitatea unui povestitor adevărat. Într-o zi, citești despre Hansel și Gretel ieșiți la o bere cu un plutonier de poliție, iar în alta, îl întâlnești pe Aurel, umbra ratată a unui personaj de benzi desenate, care reușește, în ciuda totului, să o seducă pe Frumoasa Adormită. Sunt povești simple, aparent fără pretenții, dar pline de înțelepciune și de o umanitate pe care nu o găsești prea des în literatură.

În final, cred că aceste „basme postmoderne” te fac să zâmbești și să te întreb dacă nu cumva, în miezul dezinvolt, autorul vrea să ne spună ceva și despre noi, oamenii din ziua de azi. O carte care, chiar dacă te face să râzi, te face și să reflectezi la fel de mult – și nu e puțin lucru. Ioan Usca reușește să fie un povestitor sincer, cu o viziune umoristică, dar și cu ochi ageri pentru realitate, aducând în pagină un tablou viu și adesea hilar al lumii noastre, cu toate frustrările și frumusețile ei.