Biserica de altadata

…Cu mult mai interesanta este culegerea Biserica de altadata ; foarte invinovatita pentru falsul sau misticism. Dar nu-i absolut dovedit ca poetul a urmarit sa apara mistic si nici absolut trebuitoare ferventa religioasa unui mare pictor de sfinti si Fecioare.
Intr-o masura (si cu oarecare sugestii de la Francis Jammes) Ion Pillat canta idilicul ortodox, biserica, manastirea, cu simple elemente de peisagii asa cum cantase casa de la Florica. Noutatea pentru poezia romana (foarte reprobata ca falsitate) sta in stramutarea tuturor sfintilor pe teritoriul roman.
Raiul e pus in Muscel, Sfanta familie e dusa la Raul Doamnei si imbracata in vesminte taranesti romane, Fecioara Maria boceste pe Iisus ca pe un voinic mort de pistol. (Citat din Bocet ).
Avem de-a face cu un procedeu, care de obicei in astfel de cazuri a avut o inraurire considerabila. E mai bine sa zicem „stil”.
Acest stil nu e din lumea simbolurilor ci a iconografiei. Pictura universala gotica, italica (exceptand bizantinismul canonic) a reprezentat intotdeauna Familia sfanta si sfintii cu fizionomii ale rasei respective uneori grotesc realiste, in vesminte de epoca in mijlocul unui peisaj national.
Ce mirare atunci ca Iisus si Fecioara Maria lui Pillat sunt tarani in priveliste musceleana? Pictura bisericeasca rurala si mai ales icoanele pe glaja ardelene sunt caracteristice prin astfel de naive localizari.
Sfanta Maria e napadita de maci si ferige. […] – George Calinescu