Brasovul si Marea unire Vol. I+II+III

Brasovul nu este doar legat de Unire, ci este insasi Unirea! Brasovul i-aunit pe toti romanii cu mult inainte de a se pregati in mod organizat siconstient evenimentul de la 1 Decembrie 1918.
Situat in zona de confluentaa celor trei Tari Romane (numite in mod legitim asa, chiar daca una dintreele nu a avut, pana la 1918, conducere romaneasca), Brasovul a gazduit de-alungul secolelor cele mai reprezentative actiuni pan-romanesti din intreaganoastra istorie. La Brasov, in Schei, in jurul Bisericii Sfantul Nicolae s-ainchegat o comunitate urbana culturala romaneasca solida, unica dinTransilvania pana tarziu.
Romanii brasoveni ii numeau in Evul Mediu pesasii din Cetate – carora le erau in chip oficial supusi, desi nu recunosteaudecat de sila acest statut – „cetateni”, iar pe sine se chemau cu mandrie„oraseni”. […] Brasovul a fost martorul si protagonistul unora dintre marile premiereculturale romanesti.
Aici s-a nascut si a functionat in secolul al XVI-leaprima scoala romaneasca de pe intreg teritoriul Romaniei (intr-o vreme candRomania functiona doar in suflete!), adica prima scoala in care se predaromaneste (cu litere chirilice, fireste). Aici s-a nascut prima scoala adevaratade copisti de manuscrise (in secolele XIV-XV) si de traducatori de texteslavone, grecesti, latinesti in romaneste.
Fara aceasta scoala de copisti si detraducatori nici nu poate fi imaginat tiparul coresian romanesc, nascut tot la Brasov. […] Scrisul istoric (cel putin din Transilvania) in limba romana este atestatpentru prima oara tot la Brasov – prin „Cronica protopopului Vasilie”,elaborata in prima parte a secolului al XVII-lea – inainte de Letopisetulvornicului Grigore Ureche.
Apoi, in secolul al XVIII-lea, „o dinastie depreoti si protopopi”, cu totii numiti Radu Tempea, avea sa dea substantaculturala la inalt nivel unui secol iluminist ortodox romanesc, ivit pe bogatatraditie medievala. Mai mult, miscarea de emancipare nationala romaneascatransilvaneana din mediile ortodoxe (diferite de cele greco-catolice, aleScolii Ardelene, instruite la Roma si la Viena) s-a inchegat tot la Brasov.
[…] Brasovul a fost astfel, incepand cu Evul Mediu, „placa turnanta apamantului romanesc”, orasul in care mesterii si negustorii bogati –imbogatiti prin munca lor staruitoare – au stiut sa fie si mecenati, sa sprijinecultura, scoala si educatia, pregatind natiunea pentru apoteoza Unirii. Carteadlui dr.
Ioan Vlad scoate din uitare acest efort al brasovenilor de fi romani side a construi Romania. Accentul cade in lucrare pe ceea ce s-a petrecut la1918, adica pe „ora astrala” a poporului roman, dar are mereu in vedereradacinile despre care scriam mai sus.
[…] (Ioan-Aurel Pop)