Buna dimineata, baieti!

Nimeni nu scapa nepedepsit de roata istoriei, nici macar „lazaristul” neastamparat din Cismigiu & comp., adica Grigore Bajenaru, ajuns el insusi profesor la liceul bucurestean „Cantemir-Voda”. In Buna dimineata, baieti!
, elevul de odinioara pus numai pe sotii isi intalneste copiile din urmatoarea generatie. Insa tocmai experienta sa de elev antimodel il ajuta sa abordeze situatiile dificile cu umor si cu tact, sa faca din lenesi elevi aproape eminenti, iar pe zurbagii sa-i metamorfozeze in ingeri.
Din cand in cand sirul nenumaratelor „lupte” dintre profesorul cel tanar si elevii sai e intrerupt de cate o calda evocare a unor figuri luminoase din viata literara si din lumea universitara precum Ion Radulescu-Pogoneanu, Tudor Arghezi , Camil Petrescu , Liviu Rebreanu . Daca Amintirile lui Creanga sunt povestea copilului universal, cartile lui Grigore Bajenaru sunt povestea elevului universal!
„Ma uitai spre usa curios, crezand ca a intrat una din oficialitatile liceului sau vreun inspector inopinat, cand colo, in prag, zambitor, Dan Noica, fostul meu coleg. Inainta spre catedra, bababanindu- si mainile, cum obisnuia de cand era elev, si, fara vreun alt preambul, spuse razand cu pofta, nevenindu-i sa-si creada ochilor: – Ma Bajenarule, am venit sa vad si eu ce fel de profesor esti tu, daca-mi dai voie.
Hei, daca ar fi stiut elevii mei atunci ce inteles adanc aveau aceste cuvinte rostite in gluma, nu m-as fi simtit prea comod in fata lor! In traducere libera, ele voiau sa spuna cam asa: „Sunt foarte curios sa vad cam ce comportare ai tu ca profesor, tu care in liceu ai fost un mare zurbagiu, fata de elevii tai care ar indrazni sa-ti faca pozne in genul acelora facute de tine pe timpuri!” Grigore Bajenaru.
Grigore Bajenaru (1907-1986), scriitor roman. Fiul profesorului si autorului de manuale scolare Ion Popescu-Bajenaru.
A fost elev la Liceul „Gheorghe Lazar” din Bucuresti, iar apoi a studiat literele si filozofia la Universitate. Din cauza vremurilor a avut o cariera anevoioasa, indeplinind diverse slujbe: redactorul buletinului Institutului Astronomic din Bucuresti, functionar la Primarie si la galeriile de arta si profesor de limba romana la scolile din Capitala, dar, spre mahnirea lui, niciodata la liceul sau, pe care insa l-a evocat in cea mai importanta carte a sa, romanul Cismigiu & comp.
(1942). Alte scrieri: Buna dimineata, baieti!
(1973), Mici povestiri despre oameni mari (1981).