La Stefan Sabau stralucirea sta in strafund de lacrima, in adanc de ruga a tacerii, in chiot de prunc si in Intrupare din iubire. Uneori ai impresia ca sacrifica stilistica creatiei in favoarea afirmatiilor neclintite, alteori se lasa purtat de duhul cuvantului si canta fericirea si tristetea, asteptarea si implinirea, si peste toate canta daruirea agapica zamislitoare.
