Noaptea are o luminozitate difuza, usor laptoasa. Casa Fericitilor se desluseste greoaie, tacuta, neclintita, cu istoria si incaperile ei pline de gandurile celor ce le-au locuit.
Si le locuiesc. De o parte si de alta, masive, tacute si ele acum, blocurile cele noi.
O pala de vant suiera indepartat printre ultimele frunze ale plopilor. Simt- si cu siguranta simte si el-cum se inchise un cerc.
– Autorul
