Noi, oamenii, n-am fost creati sa suferim. Nu.
Nici sa murim. Nici sa ne intristam.
Am fost creati sa traim vesnic, in comuniune intre noi. Si totusi, dupa cadere, acolo in gradina Edenului, toate s-au schimbat.
Si, impreuna cu cunoasterea binelui si raului, a venit si moartea. Durerea.
Problemele. Ca o urmare fireasca, nu ca pedeapsa.
Unii spun ca Dumnezeu este rau. „Altfel de ce ar ingadui ca noi sa patim diverse necazuri?” insa cei ce spun asta inca n-au constientizat urmatoarele: Ce mare dar este liberul arbitru.
Ce mare dar este libertatea. Da.
Dumnezeu ne-a dat posibilitatea alegerii. Sa alegem daca vom ramane in aceasta stare sau daca vrem sa plecam de langa El.
Si asta este iubirea. Expresia ei absoluta.
Traducere din limba greaca de Cristian Spatarelu.
