Exista un fir rosu care leaga cele trei texte din prezentul volum: razboiul. Fie ca vorbim despre un razboi cu sinele (ca in povestirea autobiografica numita Cautarea ), fie ca este prezentat ca o confruntare a individului cu istoria (ca in piesa-cronica de familie, Multe nu s-au spus ), sau ca o sondare a existentei victimelor razboiului de peste granita (ca in piesa de teatru documentat, Subsolul ) – Alexandru Ceban da dovada de maturitate in scriitura si o foarte mare atentie pentru detalii si subtilitatile vietii.
Acele detalii care ne umanizeaza, in ciuda situatiilor-limita pe care nu le putem controla. – Alexandra Felseghi
