Cavalerii Crucii Vol.4: Castelul de pe Nistru

Cartea Castelul de pe Nistru este al patrulea volum din seria Cavalerii Crucii . Dincolo de firul narativ care deapana biografia lui Stefan cel Mare, prozatorul are un remarcabil talent in reconstituirea epocii, a Moldovei, in tot cuprinsul sau de atunci, cu Cetatea Alba, Chilia, Castelul Lerici de pe Nistru; Targul Vasluiului, Targul Baia, Suceava, Lapusna, cu datinile pastrate, iata, pana azi, cum sunt obiceiurile de nunta ori parastasul de la Reuseni; iata Castelul de pe Nistru: Castelul Lerici, cu turnurile sale maiestuoase, se oglindea mandru in apele Nistrului, care formau ceva mai la vale un liman larg pregatindu-se sa se verse in mare.
Apele jucause ale raului se jucau zburdalnic cu valurile inspumate, care veneau dinspre mare lasand la plecare ceva din sarea care le prisosea, ca semn al bunavointei cu care le primea spre a se uni cu ele spre eternitate. Ridicat chiar pe malul Nistrului, pentru a fi mai usor de aparat, apele leganate de vant se loveau fara tihna de zidurile de piatra ale Castelului pe care le spalau de praful venit dinspre uscat, adus peste ele de acelasi vant jucaus, astfel ca zilnic se luau la intrecere care sa lase mai multe urme pe ele .
Moldova lui Andrei Breaban este un spatiu identitar al neamului si, deopotriva, spatiul fiintial al prozatorului; depasind, poate, prea numeroasele rezumate dintr-o bibliografie care copleseste, Andrei Breaban evoca, in neascunsa emotie, un spatiu si o istorie ale eroilor. – Ioan Holban Castelul de pe Nistru, romanul istoric al lui Andrei Breaban, aduna ingredientele unei proze deschise receptarii de catre un public variat – de la adolescentul atras de aventura si povesti de dragoste, la maturul inclinat spre meditatia asupra istoriei.
Andrei Breaban dovedeste, ca scriitor, o capacitate apreciabila de a stapani documentul istoric, de a-l absorbi, in mare parte in fictiune, tinand in cumpana talerele povestii si ale istoriei. Veridicitatea sustine verosimilitatea faptelor istorice si le aduce in aura literaturii.
– Ana Dobre